Fratele copilului cu autism

      Intr-o familie in care exista un copil cu autism, de obicei parintii se gandesc de doua ori inainte sa decida sa ii mai faca un fratior, luand in calcul posibilitatea ca si urmatorul copil sa aiba autism. Desigur, nu e obligatoriu ca in familiile unde este un copil cu autism si al doilea copil sa aiba aceeasi afectiune, dar nu este nici exclus. De altfel, sunt familii in care era deja un copil, inainte sa apara cel cu autism.
       De-a lungul timpului am intalnit tot felul de situatii: familii cu un copil cu autism si unul sanatos, familii cu gemeni cu autism, familii cu gemeni din care unul cu autism, celalalt sanatos, familii cu doi copii cu autism. Deci, nu este o regula sau un algoritm pe care il poti lua in calcul cand vrei sa iei decizia de a avea inca un copil.
       Fratiorii copilului cu autism, indiferent ca sunt mai mari sau mai mici ca si varsta, tind sa se maturizeze mai devreme in comparatie cu ceilalti copii, avand in vedere situatia din familie. Ei invata sa accepte situatii dificile, sa nu se sperie de crizele comportamentale ale copilului cu autism, invata cum sa-i ceara lucruri si de multe ori sunt foarte receptivi la regulile si indrumarile pe care terapeutii le comunica familiei. Ei stiu sa-si anunte parintii atunci cand observa ca fratele cu autism face un lucru care ar putea fi periculos sau chiar sa-i distraga atentia si sa-l ia din acel loc. In familiile in care sunt mai multi frati, acestia au o influenta pozitiva asupra copilului cu autism, implicandu-l si pe el in jocurile lor, chiar daca acesta din urma nu intelege regulile jocului.
      Comportamentul si atitudinea parintilor fata de copilul sanatos din familie trebuie sa fie cu mare bagare de seama. O parte din parinti tind sa aiba cerinte mult mai ridicate si asteptari mult prea mari de la copilul sanatos, pentru a compensa cu ce nu pot cere de la cel cu autism. Acest lucru pune o presiune suplimentara pe umerii copilului si pot aparea ca si reactie de frustrare sau de revolta tot felul de probleme de comportament sau stari depresive ori de anxietate. De asemenea, din cauza problemelor sau o nevoilor crescute ale copilului cu autism, parintii tind sa acorde acestuia o atentie sporita, in detrimentul celuilalt, acesta din urma devenind gelos si nemultumit.
       Nu e o idee buna ca parintii sa le spuna copiilor sanatosi faptul ca atunci cand vor fi mari, vor trebui sa aiba grija de fratele cu autism, Acest lucru poate fi perceput ca o povara si poate chiar starni reactii de respingere fata de fratele care intr-un fel sau altul ”ii incurca” planurile de viitor. E mai bine ca acest fapt sa vina ca o decizie a lor la momentul cand situatia o impune.
       Nu uitati sa aratati copilului sanatos aprecierea pentru lucrurile pe care le face, planuiti-va un timp de calitate pe care sa-l petreceti impreuna, incarcati-va pozitiv din realizarile lui. Discutati cu el, la nivelul de intelegere pe care il are in functie de varsta, despre nevoile fratiorului si de ce uneori acesta are nevoie de o atentie sporita.